"Civilizatia adevarata a unui popor consista nu in adoptarea cu deridicata de legi, institutii, etichete, haine straine. Ea consista in dezvoltarea naturala, organica a propriilor puteri, a propriilor facultati ale sale" - Mihai Eminescu

duminică, 24 iunie 2012

Days 1-4: ArCuB Live Open Air

In aceeasi piata micuta si intima, cu decorul deja bine stiut, ArCub L.O.A. a adus muzica buna pe scena.
Miercuri am fost ascultat ceea ce eu am numit hippy blues, iar reactia mea cand l-am vazut pe Mike Godoroja a fost "Oh look, hippy Ozzy" :)), dar oamenii au avut o prestatie frumoasa.

Apoi a urmat pe scena A.G. Weinberger Band, despre care spre rusinea mea nu stiam nimic..si pot spune ca am fost foarte frumos surprins de bluesul de calitate pe care il canta. Experienta din strainatate plus talentul sau imens au facut un spectacol superb demn de inchiderea serii. Am plecat acasa cu zambetul pe buze.

Joi a fost o seara interesanta, care s-a incadrat la categoria "and More". Primul act a inceput cu 3 cantareti de jazz, István Gyárfás Trio, care sincer m-au lasat rece..atat de rece ca am inceput sa ma joc pe telefon in ultimele 15 minute din prestatia lor. Au cantat un jazz lipsit de energie, de esenta, iar vocalul a cantat 90% din piese in jazz gibberish care nu era stralucit.De loc. Mai adaugi si varsta lor destul de inaintata(in special a basistului care era cam incet) si din punctul meu de vedere a fost un act nereusit.

Din fericire, a urmat Luiza Zan & Snaps Vocal Band, care m-au surprins. Stiam despre Luiza ca adopta un soul-jazz si ma asteptam la asa ceva, doar ca au cantat numai Gospel. A fost primul meu concert de gospel si a fost unul foarte fain. Inca o data placut impresionat de vocea ei puternica si patrunzatoare.

Vineri, o seara de jazz ce a debutat cu Emy Drăgoi & Hot Jazz Club Romania & Marius Mihalache. Aici pot spune ca toata seara a fost facuta de Emy Dragoi si Marius Mihalache. Restul au fost de fundal, pentru ca acordeonul si tambalul au dominat prin maiestria artistilor. Nu sunt mare fan acordeon, inca ma bantuie stereotipul acordeon-muzica tiganeasca, dar prestatia din acea seara m-a ajutat sa mai imping acest stereotip afara din mine inca un pas. Si desi am spus ca restul au fost de fundal, trebuie sa recunosc ca Hot Jazz Club Romania au avut cel mai bun contrabasist dintre toti cei care au urcat pe scena pana sambata. Singurul care stia sa puncteze in momentele cheie, dadea ritmul energic necesar jazz-ului si umplea orice gol ramas neacoperit de ceilalti. Un inceput de seara foarte frumos.

Actul doi trebuia sa ne incante si mai mult, urcand pe scena Nicolas Simion Group. Din pacate nu a fost asa, trupa parand pe tot parcursul serii nesincronizata, astfel neputand sa creeze acele piese de impact, acea incarcatura emotionala care sa iti ridice parul pe mana. O dezamagire, nu stiu ce s-a intamplat cu ei. Am plecat inainte de finalul spectacolului cu vreo 20 de minute, alaturi de jumatate din public. Pacat.


Sambata,  o seara pe care o asteptam si care a avut ambele concerte frumoase. Primul act a inceput cu Accord Vibes, un trio ce a adus in combinatie xilofon, contrabas si acordeon. O combinatie foarte reusita, xilofonul dominand in "sunetul" trupei. Piesele au fost foarte aproape de sufletul meu, apropiindu-se de stilul celor din Traffic Strings. Singurul aspect neplacut a fost ca la contrabas a cantat acelasi artist ce a luat parte si in Nicolas Simion Group, artist ce mi-a dat impresia ca nu vroia sa fie pe scena. Pur si simplu parea ca nu ii place sa cante, ori asta s-a vazut in calitatea scazuta a performantei sale.
Pe de alta parte, ceilalti doi membri ai trioului au stralucit si au oferit o cantare superba. M-am indragostit de xilofon cu ocazia asta. Un inceput foarte frumos de seara.

Si a continuat sa fie o seara superba, cand pe mica noastra scena au urcat Abraham Burton & Lucian Ban, un duo extraordinar. Ambii artisti cu multa experienta in strainatate si au adus acel nivel ridicat al jazz-ului si in sufletele noastre. O prestatie care la fiecare piesa reusea sa ma "duca" pe alte meleaguri. Omogenitatea imbinarii dintre pian si saxofon era atat de bine realizata incat uneori realizam abia dupa secunde bune ca unu s-a oprit din cantat si a ramas doar celalalt. Doi artisti de mare clasa, poate cel mai omogen si de calitate grup ce ne-a incantat auzul pana acum, urmatorul fiind de sigur A.G. Weinberger.

Poate ce-a mai frumoasa seara din ArCuB L.O.A. editia I. Indraznesc sa spun asta, desi mai este o zi de cantari, dar nu stiu daca vor reusi sa ii depaseasca. Tare m-as bucura sa reuseasca, ar insemna o si mai mare bucurie pentru mine. Line-up-ul din aceasta seara este promitator, sper sa ne ingaduie si ploaia sa participam.

Galeria de poze oficiale ArCuB. Inca nu sunt urcate pozele de vineri si sambata seara, dar sunt convins ca vor face un update destul de repede.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu